Ghid complet pentru chirurgia ghidată implanturi

Dacă iei în calcul un implant dentar, este firesc să apară întrebări despre intervenție, vindecare și posibilele riscuri.

Chirurgia ghidată este una dintre metodele prin care inserarea implanturilor poate fi planificată și transferată clinic cu ajutorul tehnologiei digitale.

Important este însă să facem diferența între trei lucruri:

• evaluarea prin CBCT;
• planificarea 3D;
• utilizarea efectivă a unui ghid chirurgical.

Aceste etape sunt legate între ele, dar nu sunt același lucru.

Un implant poate fi planificat digital fără să fie inserat cu ajutorul unui ghid.

Ce este chirurgia ghidată pentru implanturi

Chirurgia ghidată presupune:

1. colectarea datelor clinice și imagistice;
2. planificarea virtuală a poziției implantului;
3. proiectarea unui ghid;
4. realizarea ghidului;
5. verificarea lui;
6. utilizarea ghidului în timpul intervenției.

Scopul este transferarea cât mai fidelă a planului virtual în situația clinică reală.

Pentru planificare pot fi utilizate:

• examenul clinic;
• CBCT;
• scanarea intraorală;
• fotografii;
• informații despre viitoarea restaurare protetică;
• modele digitale.

Planificarea 3D nu înseamnă automat chirurgie ghidată

Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri de înțeles.

Un implant poate fi planificat tridimensional prin software și apoi inserat convențional.

Planificarea 3D poate ajuta medicul să analizeze:

• poziția propusă;
• angulația;
• adâncimea;
• lungimea implantului;
• diametrul;
• raportul cu structurile anatomice;
• relația cu viitoarea coroană.

În anumite cazuri, acest plan este ulterior transferat cu ajutorul unui ghid.

În altele, medicul utilizează informațiile digitale fără ghid chirurgical.

Ce rol are CBCT-ul

CBCT-ul oferă informații tridimensionale despre:

• os;
• canalul mandibular;
• sinusul maxilar;
• rădăcinile vecine;
• alte structuri anatomice;
• spațiul disponibil.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de diagnostic digital integrat.

CBCT-ul nu arată însă singur poziția ideală a implantului.

Datele trebuie corelate cu:

• examenul clinic;
• gingia;
• ocluzia;
• viitoarea restaurare.

Ce rol are scanarea intraorală

Scanarea intraorală oferă informații despre:

• dinți;
• gingie;
• spațiul edentat;
• relația dintre arcade;
• forma suprafețelor orale.

Aceste date pot fi suprapuse peste imaginile CBCT în software-ul de planificare.

Astfel, medicul poate analiza simultan:

• osul;
• dinții;
• gingia;
• poziția viitoarei coroane.

Ce înseamnă suprapunerea CBCT + scanare

CBCT-ul și scanarea intraorală sunt două seturi diferite de informații.

Software-ul poate permite suprapunerea lor într-un model digital comun.

Calitatea acestui proces poate influența planificarea.

Erorile pot apărea, de exemplu, din cauza:

• artefactelor CBCT;
• scanărilor incomplete;
• alinierii incorecte a fișierelor;
• datelor insuficiente.

De aceea, suprapunerea trebuie verificată de medic.

De ce este importantă viitoarea coroană

Implantul nu trebuie planificat doar „acolo unde există os”.

Trebuie analizat și locul unde trebuie să ajungă viitoarea restaurare.

Poziția implantului poate influența:

• forma coroanei;
• estetica;
• profilul de emergență;
• accesul pentru igienă;
• poziția canalului șurubului;
• ocluzia;
• distribuția forțelor.

Această abordare este numită frecvent planificare prosthetically driven.

Ce este ghidul chirurgical

Ghidul chirurgical este un dispozitiv personalizat proiectat pe baza planului digital.

Poate fi sprijinit pe:

• dinți;
• mucoasă;
• os;

în funcție de situația clinică.

Prin intermediul unor componente dedicate, ghidul poate orienta anumite etape ale pregătirii patului implantar.

În funcție de sistem, poate controla:

• poziția;
• direcția;
• angulația;
• adâncimea;
• uneori și inserarea implantului.

Ghid dento-susținut

Este un ghid care se sprijină pe dinții existenți.

Poate avea stabilitate bună atunci când:

• există suficienți dinți;
• scanarea este corectă;
• ghidul se adaptează bine.

Este frecvent utilizat în cazurile cu edentații parțiale.

Ghid muco-susținut

Se sprijină pe mucoasă.

Poate fi utilizat în anumite cazuri cu edentație extinsă sau totală.

Stabilitatea lui poate depinde de:

• anatomia mucoasei;
• poziționare;
• fixare;
• eventuale pini de stabilizare.

Ghid osos

Este sprijinit direct pe os.

Pentru utilizarea lui este necesară expunerea osului.

Poate fi ales în anumite situații complexe.

Prin urmare, faptul că este utilizat un ghid nu înseamnă automat că intervenția este fără lambou.

Ce înseamnă pilot-guided

Unele sisteme folosesc ghidul doar pentru etapele inițiale.

De exemplu, poate fi ghidată:

• doar freza pilot;
• doar direcția inițială.

Etapele ulterioare pot fi realizate convențional.

Ce înseamnă fully guided

Într-un protocol fully guided, ghidul poate fi utilizat pentru mai multe etape ale osteotomiei și, în anumite sisteme, pentru inserarea implantului.

Acest lucru nu înseamnă precizie absolută.

Și în sistemele fully guided pot exista deviații.

Ce înseamnă half-guided sau partially guided

Există și protocoale intermediare.

Unele etape sunt controlate prin ghid, iar altele sunt realizate liber.

De aceea, termenul „implant ghidat” poate descrie proceduri tehnic diferite.

Este util ca pacientul să întrebe ce tip de ghidare este utilizat efectiv.

Cum este proiectat ghidul

După stabilirea poziției virtuale, software-ul permite proiectarea ghidului.

Se analizează:

• suprafața de sprijin;
• stabilitatea;
• accesul pentru freze;
• spațiul vertical;
• poziția manșoanelor;
• accesul chirurgical.

Ghidul trebuie proiectat în raport cu instrumentarul și sistemul utilizat.

Cum este fabricat

În funcție de fluxul utilizat, ghidul poate fi realizat prin tehnologii digitale de fabricație.

După realizare trebuie verificat înainte de intervenție.

Un ghid existent fizic nu trebuie presupus automat corect doar pentru că a fost proiectat digital.

Ce trebuie verificat înainte de operație

Medicul poate verifica:

• adaptarea;
• stabilitatea;
• poziționarea;
• accesul instrumentarului;
• relația cu țesuturile;
• concordanța cu planul.

Dacă ghidul nu se adaptează corespunzător, nu trebuie utilizat rigid doar pentru că a fost fabricat.

Ghidul garantează poziția exactă a implantului?

Nu.

Între poziția virtuală și poziția clinică finală pot exista deviații.

Acestea pot apărea la nivelul:

• platformei implantului;
• apexului;
• angulației;
• adâncimii.

Chirurgia ghidată nu înseamnă „poziționare perfectă”.

De unde pot apărea deviațiile

Pot conta:

• calitatea CBCT-ului;
• precizia scanării;
• suprapunerea fișierelor;
• proiectarea ghidului;
• fabricația;
• stabilitatea ghidului;
• toleranțele instrumentarului;
• uzura componentelor;
• accesul în cavitatea orală;
• anatomia;
• tehnica operatorului.

De aceea, întregul lanț digital contează.

De ce sunt importante marjele de siguranță

Dacă există structuri anatomice sensibile în apropiere, planul nu trebuie realizat presupunând că implantul va ajunge exact în poziția virtuală.

Medicul trebuie să țină cont de posibilitatea deviațiilor.

Planificarea trebuie să includă marje adecvate de siguranță.

Ghidul trebuie să fie perfect stabil

Stabilitatea ghidului este importantă.

Dacă ghidul se mișcă în timpul procedurii, poziția instrumentelor poate fi influențată.

În anumite situații pot fi utilizați:

• pini de fixare;
• alte metode de stabilizare.

Necesitatea lor depinde de tipul ghidului și de caz.

Deschiderea gurii contează

Da.

Chirurgia ghidată poate necesita spațiu suplimentar pentru:

• ghid;
• manșon;
• freze;
• instrumentar.

În zona posterioară, la un pacient cu deschidere redusă a gurii, accesul poate fi dificil.

Acesta poate fi un motiv pentru modificarea protocolului sau alegerea unei abordări convenționale.

Când poate fi utilă chirurgia ghidată

Poate fi luată în calcul în situații precum:

• implanturi multiple;
• reabilitări extinse;
• spații protetice complexe;
• zone cu structuri anatomice apropiate;
• cazuri în care poziția protetică trebuie controlată atent;
• anumite protocoale de încărcare imediată;
• anumite situații estetice.

Nu înseamnă că este obligatorie în aceste cazuri.

Când poate să nu aducă un avantaj important

Într-un caz simplu, cu:

• os suficient;
• anatomie favorabilă;
• repere clare;
• spațiu protetic simplu;

medicul poate considera că intervenția convențională este suficientă.

Tehnologia trebuie utilizată când aduce o valoare clinică reală, nu doar pentru că este disponibilă.

Chirurgia ghidată este mai sigură?

Nu poate fi afirmat că este automat mai sigură decât chirurgia convențională.

Poate ajuta la planificarea și transferul unei poziții.

Dar riscurile implantologice nu dispar.

Trebuie luate în calcul:

• anatomia;
• infecțiile;
• calitatea osului;
• gingia;
• stabilitatea implantului;
• starea generală;
• fumatul;
• igiena.

Este chirurgia ghidată fără incizie?

Nu automat.

Chirurgia ghidată și tehnica flapless sunt două lucruri diferite.

Un ghid poate fi utilizat:

• flapless;
• cu lambou.

Decizia depinde de:

• os;
• gingie;
• anatomie;
• necesitatea vizualizării;
• augmentare;
• complexitate.

Ce înseamnă flapless

Într-o intervenție flapless nu este ridicat un lambou mucoperiostal extins.

Abordarea poate fi posibilă în anumite cazuri atent selectate.

Medicul trebuie să aibă informații suficiente despre:

• os;
• poziția crestei;
• grosimea țesuturilor;
• anatomia din jur.

Nu este o metodă potrivită pentru orice pacient.

Chirurgia ghidată doare mai puțin?

Nu poate fi garantat.

Disconfortul depinde de:

• amploarea intervenției;
• numărul implanturilor;
• extracții;
• adiții osoase;
• manipularea țesuturilor;
• inflamație;
• răspuns individual.

În anumite cazuri, o intervenție mai limitată poate fi asociată cu un postoperator mai ușor.

Dar „ghidat” nu înseamnă automat „fără durere”.

Vindecarea este mai rapidă?

Nu automat.

Vindecarea depinde de:

• os;
• gingie;
• procedurile realizate;
• starea generală;
• fumat;
• igienă;
• răspuns biologic.

Ghidul nu modifică singur procesele biologice de vindecare.

Ce se întâmplă în ziua intervenției

În funcție de caz, procedura poate include:

1. verificarea ghidului;
2. anestezia;
3. stabilizarea ghidului;
4. pregătirea zonei;
5. osteotomia conform protocolului;
6. inserarea implantului;
7. verificarea stabilității;
8. gestionarea țesuturilor;
9. stabilirea conduitei protetice.

Protocolul exact poate varia.

Ce se întâmplă dacă ghidul nu se potrivește

Dacă ghidul:

• nu se adaptează;
• se mișcă;
• nu are stabilitate;
• nu permite accesul;

medicul poate decide să nu îl utilizeze.

Intervenția poate fi:

• modificată;
• continuată convențional;
• replanificată;
• amânată, dacă situația o cere.

Ghidul nu trebuie utilizat cu orice preț.

Ce se întâmplă dacă anatomia este diferită intraoperator

Planul digital este realizat pe baza informațiilor disponibile înainte de intervenție.

Țesuturile reale pot prezenta particularități care necesită schimbarea planului.

Medicul trebuie să poată:

• modifica direcția;
• schimba poziția;
• renunța la ghid;
• ridica lambou;
• realiza o procedură suplimentară.

Judecata clinică are prioritate față de planul virtual.

Ghidul înlocuiește experiența chirurgului?

Nu.

Medicul trebuie să:

• interpreteze datele;
• stabilească indicația;
• planifice poziția;
• valideze ghidul;
• gestioneze intervenția;
• recunoască o abatere;
• adapteze planul;
• gestioneze complicațiile.

Tehnologia nu tratează pacientul singură.

Chirurgia ghidată și adiția osoasă

Ghidul nu creează os.

Dacă volumul osos este insuficient, pot fi necesare:

• augmentare osoasă;
• regenerare;
• sinus lift;
• alte proceduri.

Uneori acestea pot fi realizate simultan cu implantul.

Alteori sunt necesare etape separate.

Poate ghidul evita adiția osoasă?

Uneori planificarea poate permite identificarea unor variante diferite de poziționare.

Dar aceasta nu înseamnă că ghidul elimină automat nevoia de augmentare.

Dacă poziția protetică și anatomia necesită os suplimentar, augmentarea poate rămâne indicată.

Chirurgie ghidată după extracție

Implantul imediat după extracție poate fi posibil în anumite cazuri.

Depinde de:

• starea alveolei;
• infecție;
• osul restant;
• poziția protetică;
• stabilitatea primară;
• țesuturile moi.

Utilizarea unui ghid nu transformă automat orice extracție într-un caz potrivit pentru implant imediat.

Implant ghidat și încărcare imediată

Aceste două concepte nu sunt sinonime.

Un implant ghidat poate fi:

• încărcat imediat;
• încărcat ulterior.

Decizia depinde de:

• stabilitatea primară;
• calitatea osului;
• distribuția implanturilor;
• ocluzie;
• restaurare;
• riscul clinic.

Ce înseamnă dinți ficși imediat

În anumite reabilitări extinse poate fi realizată o restaurare provizorie într-un interval scurt după inserarea implanturilor.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina dedicată dinților ficși pe implanturi.

Aceasta nu înseamnă că osteointegrarea este deja finalizată.

Implanturile continuă să treacă prin procesul biologic de vindecare.

Chirurgia ghidată pentru All-on-4 sau All-on-6

În reabilitările extinse, planificarea digitală poate ajuta la analizarea:

• distribuției implanturilor;
• poziției;
• angulației;
• raportului cu structurile anatomice;
• spațiului protetic;
• viitoarei restaurări.

Ghidul poate fi utilizat în anumite cazuri.

Nu este obligatoriu în toate tratamentele All-on-4 sau All-on-6.

Ce rol are proteza provizorie în planificare

În anumite fluxuri digitale, poziția viitoarei proteze poate fi folosită pentru planificarea implanturilor.

Scopul este corelarea chirurgiei cu rezultatul protetic.

Acest lucru este important mai ales în reabilitările extinse.

Ce se întâmplă după intervenție

Recomandările depind de procedura efectuată.

Pacientul poate primi indicații privind:

• igiena;
• alimentația;
• medicația;
• controalele;
• protejarea zonei;
• simptomele care trebuie urmărite.

Instrucțiunile trebuie adaptate intervenției reale.

Ce simptome trebuie urmărite

După chirurgie pot apărea manifestări postoperatorii normale, dar pacientul trebuie să contacteze medicul dacă apar simptome neobișnuite sau severe.

Indicațiile precise trebuie oferite de echipa care a realizat procedura.

Nu este corect ca pacientul să înlocuiască aceste recomandări cu instrucțiuni generale de pe internet.

Ce factori influențează vindecarea implantului

Chirurgia ghidată nu elimină factorii biologici.

Contează în continuare:

• igiena;
• fumatul;
• boala parodontală;
• anumite afecțiuni sistemice;
• controlul plăcii;
• stabilitatea implantului;
• bruxismul;
• mentenanța.

Dacă există boală parodontală, aceasta trebuie evaluată și controlată în planul implantologic.

Ce riscuri există

La fel ca în orice intervenție implantologică, pot exista:

• infecție;
• sângerare;
• afectarea structurilor anatomice;
• lipsa osteointegrării;
• probleme ale țesuturilor moi;
• pierdere osoasă;
• complicații mecanice;
• complicații protetice.

Chirurgia ghidată modifică modul de planificare și execuție, dar nu elimină aceste riscuri.

Chirurgia ghidată garantează osteointegrarea?

Nu.

Osteointegrarea este un proces biologic.

Poate fi influențată de:

• stabilitatea implantului;
• os;
• vindecare;
• starea generală;
• fumat;
• infecție;
• încărcare;
• alți factori.

Poziționarea planificată digital nu garantează integrarea biologică.

Ce rol are etapa protetică

Tratamentul nu se termină cu inserarea implantului.

Restaurarea trebuie să permită:

• masticație;
• igienizare;
• contacte ocluzale adecvate;
• integrare cu țesuturile;
• mentenanță.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de protetică dentară.

Cât costă chirurgia ghidată

Costul poate fi influențat de:

• CBCT;
• scanare;
• planificare;
• proiectarea ghidului;
• fabricația ghidului;
• numărul implanturilor;
• tipul ghidului;
• complexitatea cazului.

Nu trebuie presupus că toate aceste elemente sunt incluse automat într-un singur preț.

Ce trebuie întrebat despre cost

Întrebați:

• CBCT-ul este inclus?
• Scanarea este inclusă?
• Planificarea este inclusă?
• Ghidul este inclus?
• Este un ghid pilot sau fully guided?
• Sunt necesari pini de fixare?
• Există alte componente speciale?
• Ce costuri apar dacă planul trebuie modificat?

Pentru cine poate să nu fie potrivită chirurgia ghidată

Utilizarea unui ghid poate fi dificilă sau nepotrivită în situații precum:

• deschidere limitată a gurii;
• acces posterior dificil;
• imposibilitatea stabilizării ghidului;
• defecte osoase complexe;
• necesitatea vizualizării directe;
• anatomie care necesită adaptare importantă intraoperatorie.

În aceste cazuri, abordarea convențională poate fi mai potrivită.

Aceasta nu este o metodă inferioară.

Ce întrebări merită puse înainte de intervenție

Este util să întrebați:

• De ce este recomandată chirurgia ghidată?
• Ce avantaj concret aduce?
• Este necesar doar plan 3D sau și ghid?
• Ce tip de ghid va fi utilizat?
• Este dento-susținut, muco-susținut sau osos?
• Este pilot-guided sau fully guided?
• Este necesară fixarea ghidului?
• Ce deviații pot exista față de plan?
• Este posibilă tehnica flapless?
• Este necesară adiție osoasă?
• Ce se întâmplă dacă ghidul nu se adaptează?
• Poate fi modificat planul în timpul intervenției?
• Este posibilă încărcarea imediată?
• Ce riscuri există în cazul meu?

Ce trebuie reținut

Chirurgia ghidată pentru implanturi este un proces care poate include:

• CBCT;
• scanare intraorală;
• suprapunerea datelor;
• planificare protetică;
• planificare 3D;
• proiectarea ghidului;
• fabricația;
• verificarea;
• transferul planului în timpul intervenției.

Este important să facem diferența dintre:

CBCT → planificare 3D → ghid chirurgical → intervenție.

Aceste etape nu sunt sinonime.

Chirurgia ghidată poate fi utilă în anumite situații, dar nu garantează:

• poziționare perfectă;
• lipsa deviațiilor;
• intervenție flapless;
• lipsa durerii;
• vindecare mai rapidă;
• osteointegrare;
• încărcare imediată;
• lipsa complicațiilor.

La Denti Service Bacău, indicația pentru implant dentar și utilizarea chirurgiei ghidate se stabilesc în funcție de:

• anatomie;
• os;
• gingie;
• viitoarea restaurare;
• complexitatea cazului;
• avantajul clinic real al ghidului.

Tehnologia poate ajuta la planificarea și transferarea tratamentului.

Dar ghidul rămâne un instrument.

Decizia medicală, verificarea clinică și capacitatea de adaptare a chirurgului rămân esențiale.